• Prima pagină • De ce să ne alegeţi • Cabinete • Dotare • Servicii • Preţuri • Programări •
 • Localizare • Dezinfecţie şi securitate • ...aşa am jurat! • Regula de aur a CM Tuculanu •

• Videocapsula cea mai performantă • Endoscopie clasică • Polipectomie • 
• Cromoendoscopie digestivă • pH-metrie • Montarea balonului intragastric pentru slăbire •
 • Montarea stenturilor digestive • Extracţia corpilor străini • Coagulare cu Argon plasma •
 • Laserterapie • Terapie cu lumină nepolarizată •  Ligatura hemoroidală • 
• Tratamentul fisurii anale • Depistarea cancerului colonic • Îngrijirea cancerului colo-rectal •
• Cum mă pregătesc pentru... • Informare şi Consimţământ •

Întrebări frecvente:

Ce este pH-metria computerizată tip Holter?
Cum se efectuează pH-metria computerizată?
Cum arată pH-metrul?
Care sunt avantajele video-capsulei endoscopice
Când este indicată?
Când este contraindicată?
Cum trebuie să mă pregătesc?
Cum decurge examinarea?
Unde pot efectua această examinare?

Ce este pH-metria computerizată tip Holter?

• pH-metria esofagiană computerizată tip Holter reprezintă o tehnică modernă de investigare a acidităţii stomacului şi esofagului;

• În funcţie de tipul de electrod ataşat, metoda poate înregistra pH-ul la unul sau mai multe niveluri (esofag proximal, esofag distal, sfincter esofagian inferior, stomac) sau se poate folosi pentru înregistrarea concomitentă a presiunilor la nivelul tubului digestiv superior.

• Procedura este utilizată pentru a preciza cantitativ severitatea refluxului gastric sau pentru a diferenţia patologia de reflux de alte boli.

• Testul stabileşte dacă există o corelaţie între regurgitarea de acid şi diverse simptome: durere retrosternală, tuse seacă nocturnă, senzaţia de sufocare nocturnă, astm, răguşeală (disfonie), senzaţia de nod sau durere în gât.

Sus

Cum se efectuează pH-metria computerizată?

Procedura de investigare este următoarea:

• Pacientul este invitat să stea în poziţie şezândă sau aşezat pe masa de examinare într-o atitudine relaxată;

• În general nu este necesară sedarea deoarece testul nu este dureros, de obicei apărând o discretă senzaţie de disconfort nazal sau faringian de scurtă durată;

• Examinatorul introduce un tub (electrod) de unică folosinţă, foarte subţire şi flexibil prin nas în esofag, după o anesteziere locală prealabilă;

• Pentru a uşura introducerea electrodului trebuie să faceţi mişcări adânci de înghiţire, iar uneori puteţi fi invitat să beţi puţină apă;

• La vârful tubului există un senzor care monitorizează pH-ul prin măsurarea acidităţii. Tubul este petrecut şi legat în spatele urechii şi apoi adus în jos la un dispozitiv de înregistrare montat în jurul taliei.

• Electrodul plasat la nivelul esofagului, sfincterului esofagian inferior sau stomacului, transmite imagini dispozitivului de înregistrare şi stocare a informaţiilor, pe care pacientul îl poartă la brâu sau montat pe piept;

• În cursul investigaţiei (aproximativ 24 ore) subiectul examinării se poate mişca liber şi-şi poate continua activitatea, poate mânca, bea sau dormi;

• În funcţie de scopul pH-metriei, pacientul îşi poate lua sau nu tratamentul antiacid obişnuit;

• Cu ajutorul unor butoane şi comutatoare bolnavul va informa înregistratorul de pH ori de câte ori:

  • simte arsuri pe gât (pirozis), regurgitaţii şi mai ales durere retrosternală (în piept),

  • când stă culcat sau în picioare,

  • când mănâncă;

• După finalizarea procedurii, medicul vizualizează şi interpretează pe calculator curbele de pH înregistrate, le corelează cu durerile semnalate de bolnav, precum şi perioadele de clinostatism (poziţie orizontală), ortostatism (poziţie verticală) sau cu perioadele de prânz alimentar şi ulterior formulează diagnosticul endoscopic.

Sus

Cum arată pH-metrul?

• pH-metrul este reprezentat de un înregistrator portabil de pH care funcţionează cu două baterii alcaline AA şi care se montează la talia pacientului cu ajutorul unei curele (ca un telefon mai mare sau walkman) ori a unei gentuţe (ca o poşetă);

• Înregistratorul de pH este prevăzut cu o interfaţă de comunicare cu computerul pe care este instalat un soft special care permite calcularea unei multitudine de indici şi scoruri ultraprecise şi sofisticate pe baza cărora se stabileşte diagnosticul;

• Electrodul explorator care se conectează la înregistrator are aspectul unui tub flexibil cu un diametru de 2-3 mm care se introduce printr-o nară în faringe şi apoi în esofag sau stomac. La vârful tubului există un senzor care sesizează pH-ul şi transformă informaţiile despre aciditatea mediului în unde electromagnetice care vor fi trimise la înregistrator.

• După conectarea electrodului la pH-metru, se calibrează aparatul prin scufundarea succesivă a cateterului pentru 5 minute în soluţiile de calibrare standardizate (bazică, neutră şi acidă);

• Măsurătorile sunt efectuate la intervale foarte mici de timp, iar prin stocarea lor rezultă curbe de pH foarte sugestive pentru diverse situaţii normale (consumul unor băuturi acidulate, poziţia culcată, prânzul copios) sau patologice (hernia hiatală, esofagita de reflux, cardiopatia ischemică rebelă la tratament, astmul bronşic sau cardiac cu crize nocturne, tratamentul cu medicamente antiacide sau care modifică motilitatea tubului digestiv ori tonusul / presiunea sfincterului esofagian inferior);

Sus

Care sunt avantajele pH-metriei?

• pH-metria permite identificarea automată a episoadelor de reflux îmbunătăţind capacitatea de detecţie a evenimentelor şi eliminând posibilitatea erorilor în interpretarea rezultatelor;

• Monitorizarea oferă informaţii complexe privind toate categoriile de reflux depistate pe parcursul investigaţiei (posprandial, poziţional, postmedicamentos) care servesc la evaluarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE);

• Metoda furnizează informaţii privind: analiza refluxului acid; scorul şi componentele DeMeester;

• Informaţiile înregistrate pot fi corelate cu datele de impedanţă;

• Explorarea permite analiza refluxurilor acid, slab-acid si non-acid/alcalin; analiza indexului simptomelor, interpretarea semnificaţiei clinice a episoadelor de reflux corelând informaţii despre posibile simptome tipice/atipice asociate (tusea cronică, regurgitaţiile, arsurile şi/sau durerile retrosternale , disfagia etc.), asocierea cu diverse condiţii habituale care pot influenţa frecvenţa şi gravitatea episoadelor de reflux (alimentaţie , ingestie de medicamente şi lichide, poziţia corpului).

Sus

Când este indicată?

• Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) şi esofagita peptică rebelă la tratamentul medicamentos, mai ales înaintea sau după tratamentul chirurgical:

  • Pacienţi cu simptome de reflux care nu răspund la tratamentul medicamentos intensiv,

  • Evaluarea pacienţilor cu manifestări de reflux, cu aspect endoscopic relativ normal sau echivoc, dar refractari la tratament,

  • Documentarea unei expuneri anormale la reflux acid in cazul pacienţilor cu aspect endoscopic negativ înaintea unei intervenţii chirurgicale anti-reflux,

  • Evaluarea beneficiului unei intervenţii chirurgicale la pacienţii cu simptome recidivante,

  • Evaluarea pacienţilor cu simptome persistente după o intervenţie chirurgicală anti-reflux;

• Hernia gastrică transhiatală (diafragmatică)  înaintea tratamentului chirurgical;

• Manifestări de tip reflux (arsuri, dureri, regurgitaţii) la bolnavi cu afecţiuni biliare sau colecistectomie pentru a putea stabili natura acidă sau alcalină a refluxului gastro-esofagian şi implicit pentru alegerea tratamentului (antisecretoare gastrice, prochinetice, sucralfat, săruri de aluminiu, agenţi tensioactivi);

• Orice afecţiune funcţională esofagiană fără o etiologie precisă sau rebelă la tratament: achalazie, spasm esofagian difuz, etc.;

• Durerea precordială atribuită cardiopatiei ischemice care nu cedează la tratamentul anti-anginos corect efectuat;

• Durerea retrosternală cronică la bolnavi cu traseu electrocardiografic de repaus şi de efort fără modificări sau coronarografie normală;

• Durerea retrosternală declanşată de tuse, constipaţie, prânzuri copioase sau eforturi care induc creşterea presiunii intraabdominale (la ridicarea de greutăţi) ori modificarea poziţiei corpului ("cu capul în jos");

• Disfagia (tulburarea de înghiţire, senzaţia de nod în gât) fără cauză aparentă, inclusiv manifestările interpretate drept spasmofilie

• Disfonia (răguşeala), dispneea (crizele de astm şi sufocare, mai ales nocturne), tusea seacă nocturnă;

• Evaluarea efectului antiacid al medicamentelor utilizate în tratamentul ulcerului, în caz de eşec terapeutic.

Deoarece refluxul gastro-esofagian patologic are o incidenţă foarte mare în rândul populaţiei generale (10-20% din persoane au cel puţin un episod lunar de reflux gastro-esofagian), pH-metria computerizată tip Holter este indicată la o numeroasă categorie de pacienţi!

Din păcate, în România această investigaţie, foarte importantă pentru managementul patologiei de reflux, este puţin accesibilă şi datorită acestui fapt este necunoscută de populaţie ori puţin indicată de către medici.

Până în prezent majoritatea bolnavilor cu indicaţie pentru pH-metrie au efectuat această explorare în centre gastroenterologice din Ungaria.

Sus

Când este contraindicată?

• Nu există riscuri serioase asociate cu testarea pH-ului esofagian sau gastric;

• Posibilele efecte adverse includ o uşoară durere în gât şi o iritaţie temporară a fosei  nazale.

• O uşoară senzaţie de sufocare poate să apară, dar o dată ce tubul a ajuns la locul lui, investigaţia este bine tolerată.

• Persoanelor cu alergie la xilină nu for primi anestezie locală, aspect care nu va influenţa foarte mult (dis)confortul investigaţiei;

• Categoriile de persoane la care pH-metria este contraindicată sunt reprezentate de:

  • Pacienţi cu deviaţie de sept, cu traumatisme ale foselor nazale sau cu obstrucţii nazale de diverse cauze,

  • Persoane recalcitrante sau care sunt incapabile din diverse motive să manevreze comenzile aparatului,

  • Persoane cu tulburări de deglutiţie (înghiţire), de tipul accidentelor vasculare cerebrale,

  • Persoane cu obstrucţii esofagiene, stenoze strânse şi fistule,

  • Bolnavi cu varice esofagiene gigante sau cu diateze hemoragice severe;

  • Persoane care au dispozitive cardiace implantate, de tipul pacemaker-elor sau defibrilatoarelor interne,

  • Femei gravide.

Sus

Cum trebuie să mă pregătesc?

• Iniţial, pacientul se va prezenta la un consult de specialitate;

• În general este recomandat să nu consumaţi nimic cu 6-8 ore anterior procedurii;

• Medicamentele pe cale orală nu ar trebui luate în dimineaţa zilei cu procedura, dar pot fi înghiţite imediat după terminarea acesteia. În funcţie de scopul pH-metriei, medicul dumneavoastră poate sau nu, să vă recomande să opriţi administrarea medicamentelor antiacide cum ar fi: Ranitidină, Zantac, Ulcoran, Quamatel, Famotidină, Losec, Ultop, Lanzap, Controloc, Nexium, Esomeprazol, Emanera, Omez, Omeran, Nolpaza, Ortanol, etc., cu o săptămână anterior examinării;

• Deoarece există şi alte medicamente care pot interfera cu examinarea, întrebaţi medicul dacă medicamentele pe care le utilizaţi în mod regulat necesită să fie întrerupte;

• În timpul testului puteţi mânca şi bea în mod normal;

• Purtaţi haine lejere pentru a facilita montare dispozitivului de înregistrare.

Sus

Cum decurge examinarea?

• Potrivit prevederilor legale, pacientul semnează un formular de consimţământ;

• Veţi fi rugat, de asemenea, să semnaţi un contract de custodie a aparatului;

• Se efectuează calibrarea aparatului;

• Sunteţi invitat să vă suflaţi nasul şi să verificaţi dacă puteţi respira pe ambele nări;

• Se efectuează anestezia locală a unei nări prin pulverizarea unor aerosoli cu xilină. Acest timp nu este neapărat necesar, deoarece cateterul este foarte bine suportat după o scurtă perioadă de acomodare şi după ce trece de faringe;

• După 2-3 minute cadrul medical introduce electrodul. În acest timp este indicat să faceţi mişcări ritmice de înghiţire pentru a uşura progresiunea tubului.

• Dacă aveţi senzaţia de greaţă, trebuie să respiraţi adânc pe nas sau gură;

• După ce se stabileşte că electrodul a ajuns în regiunea de investigat, se fixează cu adeziv la nară, se trece pe după ureche şi apoi se fixează înregistratorul la talie;

• După ce v-aţi obişnuit cu aparatul şi după ce sunteţi instruit cum să utilizaţi butonul pentru simptome (durere) şi cele două comutatoare (pentru poziţie şi respectiv pentru semnalizarea perioadelor de post alimentar şi alimentaţie) veţi părăsi centrul medical.

• Pe parcursul a 24-48 de ore aparatul va măsura permanent aciditatea în timp ce dumneavoastră mâncaţi, vă urmaţi activităţile zilnice sau dormiţi;

• Dacă aveţi vreun simptom, cum ar fi dureri ori arsuri la stomac, tuse, puteţi apăsa un buton de la nivelul aparatului de înregistrare pentru a corela momentul simptomului cu cantitatea de acid măsurată în acel moment;

• După 24 de ore vă întoarceţi la centru, unde cateterul este îndepărtat, aparatul de înregistrare este deconectat de la pacient şi se ataşează la un computer cu ajutorul căruia se va genera un raport cu privire la datele înregistrate;

• Pentru a îndepărta tubul şi înregistratorul sunt necesare doar 10-15 minute.

• În timpul investigaţiei, pacientului nu îi este permis să stea în vecinătatea aparatelor care produc câmpuri magnetice puternice (telefoane mobile, antene de satelit, dispozitive de control şi depistare a metalelor în magazine, aeroporturi sau alte instituţii, echipamente de transmisiune sau radiolocaţie (Poliţie, Centre de Telefonie sau Telecomunicaţii, Centre de control ale traficului, computertomografe, aparate cu rezonanţă magnetică nucleară), radiaţii termice (radiatoare, sobe) sau lumină ultravioletă (solar);

• De asemenea, se va evita lovirea recorder-ului şi alte şocuri care pot perturba înregistrarea;

• Pe toată perioada pe care înregistratorul este montat, nu este permis să faceţi duş sau baie;

• Este recomandabil ca pacientul să evite clinostatismul (poziţia culcată) prelungit pe parcursul examinării;

• Imaginile înregistrate vor fi descărcate într-un calculator şi examinate de medic.

Sus

Descarcă Calendarul 2022

Psihiatrie on-line

Consultaţii şi reţete de Psihiatrie decontate de
CJAS Timiş