• Sus • Ce trebuie să ştiu despre... • Medicamente contraindicate • Regimuri •
• Sfaturi şi regimuri în boli extradigestive • Informare şi Consimţământ •

 • Cancer • Cancerul colo-rectal • Cancerul gastric • Clisma evacuatorie • Colonoscopie •
• Diverticuli si diverticuloza • "E"-uri şi aditivi alimentari • Ecografie • Gastroscopie •
• Intoleranţa la lactoză • Ligatura hemoroidală cu benzi elastice • Pancreatită •
• Polipi si polipectomie • Rectocolită ulcero-hemoragică • Un caz de cancer tratat eficient •

Cazul Ronald Reagan,
un caz de cancer colonic tratat eficient

Sâmbătă, 5 iunie 2004, a încetat din viaţă la vârsta de 93 ani fostul preşedinte american, Ronald Reagan, personalitate care a influenţat şi poate chiar a schimbat istoria Americii şi a lumii, inclusiv a românilor, graţie contribuţiei majore în legătură cu prăbuşirea blocului sovietic.
Comunicatele agenţiilor de presă au făcut referire pe larg la boala Alzheimer de care suferea ex-preşedintele, şi într-o măsură mai redusă la atentatul căruia i-a supravieţuit, dar a omis în cele mai multe cazuri să amintească de faptul că Reagan a suferit de cancer colonic. Chiar în momentul depistării, s-a făcut foarte puţină vâlvă în legătură cu acest diagnostic.

Materialul de faţă încearcă să prezinte acest caz de cancer care ilustrează faptul că diagnosticarea unei tumori maligne nu trebuie privită ca o fatalitate în condiţiile în care pacientul are acces la un sistem sanitar funcţional, bine organizat, precum şi la îngrijiri medicale acordate pe baze riguros ştiinţifice.

Cancerul de colon şi rect este unul dintre cele mai frecvente cancere înregistrate în practica clinică, dar în acelaşi timp reprezintă una dintre tumorile maligne cu mari posibilităţi de profilaxie şi tratament în cazurile cu diagnostic precoce (diagnostic optim din punct de vedere terapeutic).

Cancerul de colon şi rect este unul dintre cele mai frecvente cancere înregistrate în practica clinică, dar şi cu mari posibilităţi de profilaxie şi tratament în cazurile cu diagnostic precoce.

În apariţia cancerului colorectal sunt implicate trei entităţi condiţionate genetic:

• sindromul polipozei familiale (hereditary poliposis syndromes-HPS), cuprinzând polipoza adenomatoasă multiplă, sindromul Gardner şi sindromul Turcot;

• sindromul Lynch sau sindromul cancerelor familiale nepolipoase (hereditary nonpolyposis colon cancer -HNPCC- syndromes);

• sindromul cancerelor de colon familiale, altele decât HNPCC şi HPS.

Riscul dezvoltării cancerului de colon în polipoza familială este de 100%. Până la 50 de ani la cel puţin 90% din pacienţi este deja semnalat cancerul colorectal. Din ei, aproape jumătate au cancere multiple: 40% sincrone şi 5-7% metacrone.

Printre numeroasele cazuri anonime de polipoză familială îngrijite anual în lume, în primăvara anului 1984 s-a mai adăugat încă unul, cel al lui Neil Reagan care nu era nimeni altul decât fratele cu doi ani mai mare al preşedintelui american în exerciţiu.

În 1984 i s-au extirpat pacientului câţiva polipi, unul dintre ei prezentând degenerare malignă motiv pentru care s-a impus ulterior o hemicolectomie dreaptă.

În caz de polipoză familială supravegherea rudelor bolnavului se face prin determinarea anuală a hemoragiilor oculte şi sigmoidoscopie. La fiecare 1-3 ani se face colonoscopie şi la 1-2 ani endoscopie digestivă superioară (Fig. 1).

Ţinând seama de această schemă de supraveghere, însuşi preşedintele Ronald Reagan a fost testat în vederea depistării hemoragiilor oculte în scaun.

Cercetarea hemoragiilor oculte (fecal occult blood test-FOBT) se face cu ajutorul testului Hemocult, un test foarte ieftin (aproximativ 1 $) şi foarte specific pentru prezenţa sângelui în fecale (specificitate de 80-85%).

Aplicat pe scară largă, testul se pozitivează la aproximativ 3-4% dintre subiecţii asimptomatici, dintre care 10-15% prezintă cancer şi 35-40% tumori colorectale benigne (adenoame).

În cazul preşedintelui examenul a fost pozitiv, astfel încât s-a trecut la efectuarea unei endoscopii digestive inferioare cu ajutorul căreia s-a depistat la nivelul colonului sigmoid un polip cu diametrul de aproximativ 4 mm care a fost rezecat endoscopic.

Supravegherea activă a bolnavului a continuat cu o irigografie în dublu contrast care a descoperit o imagine lacunară în apropierea cecului, foarte sugestivă pentru un cancer. Deoarece în acel moment preşedintele era antrenat în campania pentru al doilea mandat la Casa Albă şi bazat pe stadializarea preoperatorie a bolii care a evidenţiat posibilitatea unei oarecare temporizări, operaţia a fost amânată până după alegeri.

La 13 iulie 1985, la aproape un an de la diagnostic, intervenţia a fost efectuată la spitalul militar din Bethesda, instituţie administrată de US Navy.

În acel moment tumora ajunsese la un diametru de aproximativ 7 cm şi afectase deja toate straturile colonului, aflându-se în stadiul B2-Dukes-Fig. 2 (tumoră extinsă în tot peretele colonului, inclusiv în seroasă şi grăsimea pericolică, fără adenopatie).

Acest stadiu a impus efectuarea unei hemicolectomii drepte, rezecându-se circa 60 cm din colonul proximal (până la jumătatea transversului).

Postoperator bolnavul a fost examinat periodic prin colonoscopie conform unui algoritm bine codificat în astfel de cazuri (Fig. 3). Examinările din ianuarie şi iunie 1986 şi apoi din ianuarie 1987 au mai evidenţiat alţi polipi care au fost îndepărtaţi imediat.

Pe baza acestei acţiuni de supraveghere activă a neoplaziilor sincrone şi metacrone, evoluţia cancerul colonic a putut fi net ameliorată, dar a continuat să pună probleme, alături de alte suferinţe somatice (hemotorax stâng după atentatul din 30 martie 1981, epiteliom bazo-celular operat în 1985 şi 1987, adenom de prostată operat în 1987 şi în cele din urmă boala Alzheimer) care au slăbit sănătatea unuia dintre cei mai buni, dar şi mai în vârstă preşedinţi americani.

Descarcă Calendarul 2022

Psihiatrie on-line

Consultaţii şi reţete de Psihiatrie decontate de
CJAS Timiş