Dislipidemie

• Sus • Ce trebuie să ştiu despre... • Medicamente contraindicate • Regimuri •
• Sfaturi şi regimuri în boli extradigestive • Informare şi Consimţământ •

• Arterită • Depresie • Diabet zaharat • Dislipidemie • Guta • Hipertensiune •
• Litiaza renală oxalică • Litiaza renală urică • Lombosciatică • Obezitate • Nefropatii •

Alimentaţia şi regimul de viaţă în dislipidemie

Important!
Recomandările de mai jos sunt orientative, ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte.
Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate, contactaţi-ne informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările.

Ce este colesterolul?

Colesterolul este o substanţă înrudită cu grăsimile şi care are un rol important în buna funcţionare a organismului. El are în mod normal o concentraţie în sânge de până la 200-250 mg/dl.

Sursele de colesterol pentru organism sunt: alimentele grase (grăsimi animale, gălbenuşul de ou, viscere) sau fabricarea lui de către ficat la persoanele cu predispoziţie ereditară, obeze, diabetice, alcoolice sau care folosesc anticoncepţionale.

Creşterea colesterolulul peste valorile normale se numeşte hipercolesterolemie. Ea apare fie datorită unei alimentaţii bogate în colesterol, fie prin fabricarea lui în exces în situaţiile mai sus amintite.

Hipercolesterolemia duce la ateroscleroză, o ameninţare majoră asupra inimii.

Ce reprezintă colesterolul “rău” şi cel “bun”?

Colesterolul care circulă în sânge se prezintă sub două forme. O formă este colesterolul “rău”. În cea mai mare parte, el este colesterolul-LDL (sau col-LDL). Valorile normale ale col-LDL sunt de 130 mg/dl. O mică parte din colesterolul “rău” circulă legat de trigliceride (deci nu este col-LDL). Termenul de “rău” se referă la faptul că acest colesterol se depune în peretele arterelor, producând ateroscleroza.

O altă formă o reprezintă colesterolul “bun” sau colesterolul-HDL (col-HDL). Valorile lui normale în sânge sunt cuprinse între 35-40 mg/dl. Se numeşte “bun” pentru că el reprezintă colesterolul “scos” din artere şi alte ţesuturi pentru a fi eliminat din corp.

În condiţii normale în sânge se găseşte de aproximativ 4 ori mai mult colesterol “rău” decât colesterol “bun”. Dacă acest raport creşte, este favorizată producerea aterosclerozei. Creşterea raportului se realizează fie prin creşterea col-LDL (“rău”), fie prin scăderea col-HDL (“bun”). Scăderea raportului se datorează reducerii col-LDL (“rău”) sau creşterii col-HDL (“bun”). În acest caz riscul producerii aterosclerozei este diminuat.

Semnificaţia determinărilor de colesterol din sânge este următoarea:

Colesterolul total = colesterol “rău” + colesterolul “bun”, dar în general, se consideră că el reflectă colesterolul “rău”;
Col-LDL = întotdeauna este colesterol “rău”;
Col-HDL = întotdeauna este colesterol “bun”;
Raportul colesterol total/col-HDL arată de câte ori este mai mult colesterol “rău” decât colesterol “bun”. Dacă raportul este >5, există pericolul producerii aterosclerozei.

Ce sunt trigliceridele?

Trigliceridele sunt substanţe grase care reprezintă o importantă sursă de energie pentru organism. Ele se găsesc în sânge, în concentraţie normală <200mg/dl. Sursele de trigliceride sunt de natură exogenă (din alimentele bogate în grăsimi animale) sau endogenă (prin producţie hepatică). Acestea se găsesc depozitate sub formă de “rezerve de energie” în grăsimea care se depune în diferite regiuni ale organismului.

Hipertrigliceridemia reprezintă o creştere a trigliceridelor în sânge peste valorile normale. Ea apare, fie datorită unei alimentaţii excesive în grăsimi sau dulciuri (acestea, în anumite condiţii se transformă în grăsimi), fie prin fabricarea lor într-o cantitate crescută în ficat, datorită mai ales unei eredităţi anormale.

Valori normale ale lipidelor din sânge

Colesterol total <200-250 mg%
Col-HDL >35-40 mg%
Col-LDL <130 mg%
Colesterol total/col-HDL <5 mg%
Trigliceride <200 mg%

Dislipidemiile

Ce este dislipidemia?

Aceeaşi denumire se referă la bolile datorate unor dezechilibre în ceea ce priveşte lipidele (adică grăsimile) din sânge.

Modificări apărute în dislipidemie:

Creşterea colesterolului total sau a colesterolului “rău” (col-LDL);
Scăderea colesterolului “bun” (col-HDL);
Creşterea raportului colesterol total/col-HDL >5;
Creşterea trigliceridelor sanguine.

Care este riscul producerii dislipidemiilor?

Creşterea colesterolului “rău” (col-total sau col-LDL) sau scăderea colesterolului “bun” (col-HDL) favorizează producerea aterosclerozei, adică: cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hemoragia cerebrală, arteriopatia membrelor inferioare.

Creşterea trigliceridelor în sânge până la 500 mg/dl, mai ales împreună cu colesterolul “rău” favorizează producerea aterosclerozei.

Creşterea trigliceridelor sanguine peste 500-1000 mg/dl favorizează producerea unei boli grave numită pancreatită acută.

Cum poate fi redus nivelul lipidelor din sânge?

Prin alimentaţie;
Prin exerciţiu fizic care este un mijloc terapeutic extrem de important, chiar dacă se rezumă doar la mersul pe jos;
Cu ajutorul medicamentelor, când vi le prescrie medicul. De obicei aceste medicamente se introduc dacă după 2-3 luni de regim alimentar grăsimile din sânge nu scad la un nivel satisfăcător.

Sfaturi asupra alimentaţiei

Tipurile de grăsimi din alimente sunt reprezentate de:

Grăsimi saturate: în general solide la temperatura camerei (unt, grăsime, untură, slănină, frişcă, smântână);
Grăsimi polinesaturate: majoritatea lichide (cele mai multe uleiuri vegetale, cu excepţia untului de cacao, cocos);
Grăsimi mononesaturate: lichide (ulei de măsline).

O dietă sănătoasă pentru Dumneavoastră înseamnă:

Să reduceţi grăsimile şi să le evitaţi pe cele saturate; Limitaţi consumul zilnic de grăsimi la 30% din calorii, din care 10% trebuie să reprezinte grăsimile saturate;
Colesterolul trebuie să reprezinte 100 mg/1000 cal, mai puţin de 300 mg/zi (pentru detalii şi lămuriri adresaţi-vă medicului);
Reduceţi cantitatea de colesterol consumată:
- Mâncând mai degrabă:
  - Peşte
  - Carne albă
  - Lactate cu conţinut scăzut în grăsimi
  - Fructe, vegetale proaspete
  - Grăsimi poli- şi mononesaturate
- Mâncând mai puţin
  - Mezeluri
  - Carne roşie, organe
  - Dulciuri cu conţinut crescut în zaharuri rafinate
  - Ouă, maioneze, creme
  - Grăsimi saturate
  - Produse de patiserie, prăjituri, sucuri

Alimente interzise:

Cărnurile grase, mezelurile, viscerele, conservele, ouăle (este permis doar albuşul şi nu mai mult de 1-2 galbenuşuri/săptămână), pastele făinoase cu ouă, fasolea uscată, mazărea uscată.
Grăsimile animale (unt, smântână, frişcă, slănină, untură).
Dulciurile interzise: toate preparatele cu ouă, îngheţate, creme cu unt, frişca, prăjiturile cu fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide), ciocolata şi în general dulciurile concentrate.
Sunt permise (dar nu în cantitate mare) dulciurile preparate din albuş (spume, bezele), tarte de fructe, gelatine cu fructe, orez cu lapte degresat.
Fructele sunt permise cu excepţia: smochinelor, curmalelor, migdalelor, nucilor, alunelor, arahidelor, prunelor, bananelor.